Piața imobiliară din România traversează unul dintre cele mai slabe trimestre din ultimii ani. Datele publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) arată că în perioada iulie–septembrie 2026 au fost vândute 108.437 de imobile, cu 66.269 mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. Scăderea este abruptă – aproape 38% – și confirmă răcirea cererii pe fondul dobânzilor ridicate, al prudenței cumpărătorilor și al ajustărilor din piața creditării.
Bucureștiul domină piața, dar volumul este în scădere
Capitala rămâne principalul pol imobiliar al țării, cu 20.298 tranzacții în trimestrul al treilea. Urmează:
- Timiș – 7.517 tranzacții
- Ilfov – 7.231 tranzacții
La polul opus, județele cu cea mai redusă activitate sunt:
- Teleorman – 56 tranzacții
- Vrancea – 557
- Covasna – 606
Diferențele majore între județe arată o piață profund polarizată, în care zonele metropolitane continuă să concentreze investițiile și mobilitatea populației.
Reședințele de județ: Timișoara conduce detașat
În marile orașe, dinamica este similară: cererea se menține, dar la un nivel mai scăzut decât anul trecut.
Cele mai multe tranzacții în reședințele de județ:
- Timișoara – 3.456
- Constanța – 2.387
- Iași – 1.999
Cele mai puține:
- Alexandria – 23
- Slatina – 106
- Călărași – 115
Bunurile viitoare: Legea 207/2025 începe să producă efecte
Un element nou în piață îl reprezintă operațiunile de înscriere și recepție a bunurilor viitoare, introduse prin Legea 207/2025, care urmărește creșterea transparenței și protecția cumpărătorilor de locuințe aflate în construcție.
În trimestrul al treilea au fost înregistrate 1.418 astfel de operațiuni, cele mai multe în:
- Ilfov – 284
- București – 269
- Iași – 174
Aceste cifre indică faptul că dezvoltatorii continuă să lanseze proiecte noi, chiar dacă ritmul vânzărilor a scăzut.
Ipotecile scad masiv: semnal clar al prudenței în creditare
Numărul ipotecilor a fost de 69.206, cu 26.582 mai puține decât în trimestrul III 2025. Este o scădere semnificativă, care reflectă:
- costul ridicat al finanțării,
- criteriile mai stricte ale băncilor,
- orientarea cumpărătorilor către achiziții cash sau amânarea deciziei de cumpărare.
Cele mai multe ipoteci au fost înregistrate în:
- București – 11.604
- Timiș – 6.038
- Ilfov – 5.829
Cele mai puține:
- Harghita – 160
- Gorj – 224
- Caraș-Severin – 268
Terenurile agricole: Timiș, Buzău și Dolj domină achizițiile
Segmentul terenurilor agricole rămâne activ, cu cele mai multe vânzări în:
- Timiș – 1.267
- Buzău – 932
- Dolj – 887
Interesul pentru terenuri agricole se menține stabil, alimentat de investițiile în ferme, energie regenerabilă și proiecte logistice.
Piața intră într-o fază de recalibrare
Trimestrul al treilea din 2026 confirmă o realitate pe care jucătorii din piață o simt de luni bune: cererea se temperează, iar cumpărătorii devin mai selectivi. Totuși, zonele metropolitane și proiectele noi continuă să atragă interes, iar segmentul terenurilor agricole rămâne solid.
Pentru finalul anului, evoluția va depinde de:
- stabilitatea dobânzilor,
- ritmul livrărilor de locuințe noi,
- apetitul investitorilor pentru achiziții în zonele metropolitane.
